Skip to main content
ArticoleCartea vieții conștiente

LIBERTATE – WORKSHOP MANDALE #10 – OCTOMBRIE 2020

By octombrie 27, 2020octombrie 6th, 2021No Comments

Updated: Nov 19, 2020

„When you feel worthy enough to receive total forgiveness from the I Am, that’s the day the Dragon will go away…”

– Adamus St. Germain

LIBERTATEA este un dat și starea firească de a fi a oricărei ființe conștiente.

Atunci, de ce oare, ne simțim adeseori constrânse, limitate, lipsite de libertate sau condiționate, datoare sau nedemne să ne dăm libertatea de a fi tot ceea ce noi suntem, cu adevărat, și de a ne purta și acționa în consecință?! Mai mult decât atât, LIBERTATEA pare să fie una dintre cele mai disputate, râvnite și căutate dintre valorile umane dintotdeauna, când, de fapt, liberi ne naștem și liberi murim, independent de tot ceea ce experimentăm, mai mult sau mai puțin conștient, între aceste două puncte existențiale…

Când vine vorba despre LIBERTATE, din perspectiva noastră, a celor aflați aici și acum pe Pământ, discuția se poate purta, mai curând, despre Limitare, Vinovăție, Rușine și proiecția exterioară a tot ceea ce noi construim mental și emoțional în interiorul nostru (conștient sau, cel mai adesea, inconștient)… plus o doză suficient de importantă de legături karmice și ancestrale, implicite dar nu obligatorii.

Ce îți vine în minte atunci când te gândești la LIBERTATE?!

Dacă ești printre cei ce compun populația actuală a planetei minus vreo 1012 maeștri întrupați realizați, cel mai probabil că, atunci când te gândești la LIBERTATE îți vin minte o mulțime de aspecte exterioare, majoritatea opusul a ceva ce trăiești sau ai trăit în viața ta.

Spre exemplu, atunci când în viață te-ai confruntat cu probleme legate de lipsa de abundență, cel mai probabil că LIBERTATEA o asociezi cu independența financiară. Atunci când ești într-o relație toxică sau care nu ți se mai potrivește, LIBERTATEA o asociezi cu a fi în afara oricărei relații. Atunci când ești blocată într-un job care nu îți mai place sau cu care nu mai rezonezi, ori în care depinzi de alții care sunt pe o cu totul altă lungime de undă decât tine, LIBERTATEA ți-o imaginezi ca fiind într-o profesie liberală sau într-o firmă proprie. Atunci când valorile locului în care te afli sunt total diferite de ale tale, LIBERTATEA o asociezi cu mutarea într-un alt loc sau o altă țară. Atunci când te confrunți cu o boală, o dependență sau o infirmitate (fie ea chiar și temporară), LIBERTATEA o poți asocia cu starea de sănătate, autocontrol și echilibru etc etc etc.

Prin urmare, ipoteza enunțată mai sus, pare să se dovedească, cu fiecare ocazie în care cineva (în mod mai evident sau mai subtil) se raportează la conceptul de LIBERTATE…

Partea cea mai interesantă însă este  aceea că „lipsa de libertate” generată de toate aceste construcții, convingeri, tipare și proiecții mentale și emoționale, este, până la urmă, tot propria noastră creație liberă și suverană. Altfel spus, atunci când ceva există și se manifestă încă în viața noastră (fie că înțelegem sau nu cum și de ce), indiferent de cât de provocator, dureros sau dificil ar fi acel ceva pentru noi, înseamnă că el încă ne este de folos, util sau ne servește într-un mod anume… Altfel, ar fi suficient să renunțăm la a-l mai experimenta. Atât de LIBERI suntem, cu adevărat!

E drept, din perspectiva umanului – și o spun din proprie experiență – lucrurile nu par să stea tocmai astfel. De altfel, partea umană din noi este singura care experimentează trăirea și emoțiile, bucuriile și suferințele, suișurile și coborâșurile, Ființei noastre depline; Eu Sunt-ul și Maestrul nostru interior percepând toate acestea ca fiind simple experiențe și savurând pur și simplu intensitatea pasiunii generate de fiecare dintre acestea (de aici și apropierea dintre conceptele de „pasiune” și „patimă” care provin din aceeași rădăcină semantică). Mai mult decât atât, neimplicarea divinității și înțelepciunii noastre interioare cu privire la ceea ce trăim se datorează tocmai acestui fapt și anume că partea umană din noi care le experimentează, SIMTE și trăiește, are totodată și LIBERTATEA deplină de a decide și alege ce permite în viața și în experiența sa și ce nu.

O să vă întrebați, poate, „Atunci, de ce, oare, mă autosabotez sau nu aleg ca lucrurile să fie așa cum îmi doresc?!…”

În general, fiecare dintre noi ne construim viața după modele, convingeri și construcții mentale (conștiente sau subconștiente) proprii sau preluate, care devin o viziune sau idealuri cu care noi asociem trăirea valorilor personale și, ca o consecință firească, propria noastră identitate în viață. Astfel, implicit, ne limităm infinitatea de potențiale care se află în Existența fiecăruia dintre noi, strict la modelele și tiparele pe care noi alegem să le experimentăm și pe care ajungem să le considerăm, adeseori, drept singura opțiune și ca fiind adevăruri absolute ale vieții noastre.

Prin urmare, în calitate de creatori divini ce suntem, experiențele noastre de viață așa se și întâmplă, iar această realitate limitată, mentală și nesatisfăcătoare – la nivelul a tot ceea ce noi suntem, cu adevărat – ajungem să o trăim și experimentăm, din nou și din nou. Este ca și cum, din infinitatea de posibilități existente, am scrie un scenariu de film pe care apoi am începe să-l jucăm / trăim / explorăm, asociindu-ne cu povestea și cu personajele într-atât de mult încât am uita chiar de unde am pornit și că, de fapt, noi am creat respectiva poveste precum și că există o infinitate de alte povești posibile și la dispoziția noastră.

Acestui nivel de construcție mentală, i se mai adaugă apoi și substratul emoțional și al convingerilor, în spatele cărora se ascund întotdeauna Aspectele – părți din noi care, la un anumit moment dat, ne-au ajutat sau ne-au fost de folos, într-un mod nu tocmai în acord cu idealurile, modelele și valorile noastre, motiv pentru care ne-am simțit (sau am fost făcuți să ne simțim) vinovați, rușinați, plini de regrete și prin urmare am ales să ne disociem de ele – sau cum s-ar spune să le rupem din noi – pentru că ne displăceau sau ne făceau să ne simțim prost, mici, slabi, nedemni etc, chiar dacă ele sunt tot părți din sufletul nostru – fără de care nu putem fi întregi, „tot ceea ce noi suntem” și nici nu ne putem simți împliniți deplin.

Cum ne dăm seama că avem de-a face cu un astfel de Aspect?! Tot ceea ce atragem, trăim, oglindim sau ni se întâmplă și care ne afectează în mod profund și intens este, de fapt, un Aspect care dorește să ne atragă atenția, să ne facă să-l conștientizăm și, până la urmă, care are nevoie să fie acceptat și primit înapoi Acasă (în sufletul nostru) cu iubire și compasiune. Fără judecăți, fără negocieri, fără condiționări și, mai ales, fără a fi „procesat” – ceva ce psihologia veche (apanajul vechii conștiințe) făcea cu brio și nu reușea să termine sau să ajungă la o finalitate (aproape) niciodată. 😉 De altfel, în acest fapt se află și motivul pentru care se spune că tot ceea ce ni se întâmplă în viață este, de fapt, o proiecție exterioară a ceea ce există în interiorul nostru. Cum lucrăm cu Aspectele?! Există o întreagă școală despre acest subiect, numită Aspectologie, care este considerată Psihologia Noii Conștiințe dar, în esență, primul pas (către LIBERTATE și a deveni întregi din nou – whole/holy 😉 – ) este acela de a le CONȘTIENTIZA (aceasta începând cu ASUMAREA deplină a tot ceea ce ni se întâmplă și experimentăm în viață, ca fiind al nostru și numai responsabilitatea noastră proprie, personală și conștientă); al doilea pas este acela al ACCEPTĂRII complete și necondiționate – fără procesare sau vindecare sau orice altceva care tot lipsă de acceptare, în esență, înseamnă și care nu face altceva decât să dea și mai multă putere Aspectului respectiv. La acest pas, ceea ce ajută foarte mult este respirația conștientă (profundă și cu atenția pe senzațiile din corp, pentru a ne conecta cu spațiul nostru interior sigur și suveran al Eu Suntului din fiecare din noi); cel de-al treilea pas, și cel mai important, este acela al COMPASIUNII (acceptare + iubire + onorarea experienței, așa cum este/a fost ea) împreună cu invitarea Aspectului înapoi Acasă, să se integreze, în sufletul și în Eu Sunt-ul nostru, pentru a putea întregi acel „tot ceea ce eu sunt„… Uneori poate dura cateva zeci de minute sau de ore, alteori câteva zile… în orice caz, doar atunci când suntem pregătiți pentru această integrare, Aspectele încep să vină înapoi la noi și să ni se dezvăluie conștient. În continuare, mai rămâne doar să lucrăm conștient și asumat cu ele până când redevenim întregi și până când putem trăi viața pur și simplu, în deplină Compasiune și Acceptare a „tot ceea ce este, exact așa cum este”.

De aici și până la LIBERTATEa conștientă și asumată mai este doar un pas. Aș putea spune, răsturnând paradigmele și parafrazând clasicii: Un pas mic pentru Univers – un pas imens pentru noi înșine… Repoziționarea focusului nostru de la „exterior spre interior” la „interior către exterior” și dincolo de tot ceea ce este (cunoscut, experimentat sau creat), plus primirea și acceptarea iertării de la Eu Sunt-ul nostru.

De ce să primim IERTAREA, de la cine și cum?!

Astfel cum scriam și la începutul articolului, cel de-al treilea mare obstacol al omului, în calea sa către LIBERTATE (după limitarea proiecțiilor mentale și Aspectele neintegrate încă) este conștiința Vinovăției, Rușinii și Regretelor. De la mitul Creației sub semnul „păcatului originar” și până în zilele noastre, Omul pare legat de tot felul de îndatoriri mistico – socio – politico – economico – personale, la care se mai adaugă și standardele autoimpuse ale unei viziuni existențiale înalte – aparent imposibil de realizat sau de atins, din perspectiva limitată a umanului. Fiecare dintre acestea, nu doar că insuflă vinovăția și rușinea asupra Omului – și așa considerat mic și neputincios în fața Destinului, Zeilor, Vicisitudinilor vieții și Naturii etc – dar crează permanent și un sentiment de regret că „nu sunt suficient de bun” sau „sunt prea bun cu ceilalți”; că „nu am destui bani” sau „am bani dar nu petrec destul de mult timp în familie” sau ” nu sunt suficient de…”, că  „nu am suficient succes”, „se poate și mai bine” sau chiar „deși am bani/succes/putere etc… nu sunt destul de ecologic/fericit/ frumos/sanatos/etic/recunoscut etc…”. Orice realizare ar avea Omul, imediat apare și sentimentul de regret sau de vinovăție față de alt aspect al vieții sale, rămânând astfel într-un veșnic roller-coaster al emoțiilor de vibrație joasă (subconștient induse) și al nemulțumiri față de sine și de tot ceea ce (nu) este…

Partea fascinantă a acestei probleme, în oglindă cu cea a libertății noastre absolute generatoare chiar și de experiențe limitative, este aceea ca Omul – generator (conștient sau inconștient) al acestor Regrete, Rușini sau sentimente de Vinovăție, oricât de merituos, de hotărât sau de plin de Compasiune (față de sine și de ceilalți) ar fi, în adâncul ființei sale, nu se poate ierta total și complet pe sine, tocmai datorită mecanismului subconștient prezentat mai sus. Iertarea poate veni (din noi către noi) doar de la acel nivel al ființei noastre unde emoțiile, atașamentele și mentalul nu operează și anume, de la nivelul divinității noastre și al conștiinței Eu Sunt. Din fericire, lucrurile sunt mult mai simple decât par, în realitate. Pentru a ne elibera, cu adevărat, de toate acestea este suficient ca noi să ne deschidem și să permitem să primim (fără drept de tăgadă sau de regret) IERTAREA din partea Eu Sunt-ului nostru – care, de altfel, nu a fost niciodată „supărat” sau în judecată față de noi și experiențele noastre. (De aceea, de altfel, numai acest nivel al ființei noastre ne poate oferi iertarea.) Condiția necesară și suficientă, pentru ca noi să putem face toate acestea este să parcurgem primii doi pași indicați mai sus și să renunțăm la controlul minții și instrumentelor specific umane (implicit și limitative) pentru a ne putea deschide cu încredere deplină în Sufletul, Maestrul interior și Divinitatea noastră – conștiința Eu Sunt – pentru a putea să ne integrăm, alături de acestea, în acel „tot ceea ce eu sunt” perfect, liber, complet, uman – divin care am fost, suntem și vom fi mereu, de la începuturile Creației – până în zilele noastre și dincolo de toate acestea…

Hai să explorăm împreună LIBERTATEA, să descoperi modul în care poți elibera toate blocajele care te țin încă separată de aceasta și modul unic, specific ție, în care LIBERTATEA poate fi (re)adusă conștient în viața ta. Cum poți primi IERTAREA care să-ți permită să te deschizi față de tot ceea ce ești și față de propriile tale energii infinite, precum și cum poți să lucrezi conștient cu noua Energie, în cel mai potrivit și simplu mod cu putință pentru tine, în Grație și LIBERTATE deplină… Vom face asta în cadrul celui de-al zecelea atelier de mandale, din programul ROATA NOII CONȘTIINȚE, care are drept temă LIBERTATEA.

Pentru că a sosit timpul să te eliberezi și de ultimele blocaje, să integrezi aspectele și să primești iertarea Eu Sunt-ului tău pentru sentimentul de vinovăție, rușinile și regretele trecutului. Știu că știi că vrei și poți să-ți dai voie să fii, cu adevărat, LIBERĂ și întreagă…, pentru a te bucura de Viață și de tot ceea ce Ești! Permite energiilor să te servească în mod conștient și asumat, așa cum meriți, poți și ți-ai dorit dintotdeauna să experimentezi în această lume. Pentru că acesta este sensul final al existenței noastre – descoperirea modului în care Energia (nouă) și Conștiința pot lucra, în serviciul nostru, puse asumat și conștient laolaltă și pentru a ne bucura deplin și în grație de toate acestea!!!

Pentru că știi și simți că există în tine ceva mai mult decât tot ceea ce ai lăsat să se manifeste până acum. Pentru că simți că a sosit, în sfârșit momentul, să FII tot ceea ce ești tu, cu adevărat. Pentru că alegi să-ți iei viața în propriile mâini și să Creezi din ea exact ceea ce îți dorești. Pentru că, în planul profund al ființei tale, știi că toate experiențele trăite până acum s-au transformat într-o înțelepciune capabilă să trezească Maestrul tău interior și pentru că ai acceptat invitația de a te conecta la Noua Conștiință și Noua Energie, parcurgând anul acesta Roata Noii Conștiințe, în armonia geometriei sacre, vibrația înaltă și rezonanța culorilor Mandalelor de Lumină…

Pentru că poți, vrei și meriți!…

P.S.: Pentru a intra în energia temei workshopului nostru, a înțelege cu și mai multă claritate sensul celor de mai sus și pentru a descoperi, în mod concret și practic, cum se pot înțelege și aplica în viața de zi cu zi, în general, toate cele de mai sus, îți trimit acest scurt video care să te ajute să te pregătești pentru LIBERTATE și pentru atelierul nostru de mâine:

Leave a Reply

Hit enter to search or ESC to close